marți, 12 noiembrie 2013

CIUPERCI OTRĂVITOARE

Sfatul meu este:
Dacă sunteţi fan cules ciuperci de pădure citiţi înainte.

Şi dacă puteţi contribui cu ceva, nu ezitaţi să o faceţi, doar vă atribuiţi responsabilitate!...
Nu-i aşa că-s frumoase?

Muscăriţa


De-a lungul vremii omenirea a încercat în nenumărate rânduri să răspundă acestei întrebări aparent simple.  Cum să recunoaştem ciupercile otrăvitoare? De aici s-au născut variate mituri, fără nici un sâmbure de adevăr. Aş menţiona câteva astfel de legende urbane (şi nu numai) cu menţiunea expresă că sunt doar legende.
Exemple...

  • Argintăria se înnegreşte în contact cu mâncarea de ciuperci otrăvitoare. Argintul se înnegreşte pe baza reacţiei cu hidrogenul sulfurat degajat în special pe baza aminoacizilor cu sulf şi nu în reacţie cu toxinele ciupercii.
  • Ciupercile toxice îşi schimbă culoarea la feliere. Răspuns deasemenea greşit. După cum puteţi vedea, nici una dintre cele mai periculoase ciuperci nu îşi schimbă culoarea, în schimb majoritatea hribilor, precum şi alte ciuperci se oxidează în contact cu aerul. Dar sunt ciuperci comestibile şi  foarte apreciate.
  • Ciupercile viu colorate ne spun că sunt otrăvitoare. Cum nu se poate mai fals!  Buretele viperei poartă culorile cele mai banale şi este otrăvitoare, pe când familia Russula este cea mai variată colorată familie de ciuperci, dar comestibilă în proporţie de 99.99%. (voi prezenta si 1-2 excepţii)
  • Ciupercile pe care insectele le mănâncă sunt comestibile. Greşit! Insectele au altă toleranţă la toxine faţă de om.
  • Mirosul sau gustul pot indica toxicitatea ciupercii. Nimic mai greşit, intoxicaţiile cu buretele viperei se datorează gustului plăcut al acestei ciuperci, iar pe de altă parte oricum vom evita ciupercile urât mirositoare sau rele la gust, aşa ne-ndeamnă simţul olfactiv şi gustativ (pentru cine-l are).
  • Oţetul neutralizează toxinele. Acidul acetic (oţetul) nu neutralizează nici o toxină cunoscută.
  • Laptele  neutralizează toxinele. Nicidecum, dar deoarece în cazul intoxicaţiilor se pierde şi mult lichid (vărsături, transpiraţie), acest lucru trebuie compensat, aşa că nu are ce să strice.
  • Frunza de pătrunjel sau cățelul de usturoi își schimbă culoarea în mâncăruri cu ciuperci otrăvitoare. Total greşit, la fel ca şi argintul, pătrunjelul sau usturoiul îşi schimbă culoarea fără a avea vreo legătură cu toxinele ciupercilor.


Coprinus comatus skull


Deoarece cele mai periculoase ciuperci nu sunt cu nimic mai deosebite faţă de cele comestibile aş răspunde întrebării de mai sus în felul următor, putem recunoaște ciupercile otrăvitoare doar cunoscându-le foarte bine, iar această cunoaștere nu poate fi bazată doar pe cărți și imagini, ci este nevoie și de experiența din teren. Pentru profesioniști recomand doar prudență, ei știu deja oricum după ce semne să se uite; în schimb, amatorilor le-aș veni în ajutor cu câteva recomandări:
  • Ați găsit ciuperci cu lamele albe, bulb pronunțat și cu inel dar nu știți  exact ce fel de ciuperci sunt? Lăsați-le la locul lor, nu regretați câteva ciuperci "eventual" comestibile doar pentru riscul de a vă intoxica atât pe voi cât și pe cei dragi vouă.
  • Găsiţi ciuperci pe pajişti ce seamănă cu bureţii de ro dar cu lamele uşor decurente şi culoare care bate mai degrabă în gri-alibcios? Renunţa-ţi la ele.
  • Aţi găsit ciuperci maronii sau maroniu-portocalii cu un fel pe "pânză de păianjen" pe picior şi în zona lamelelor? Lăsaţi-le locului, majoritatea Corninariaceae-lor sunt otrăvitoare.
  • Aţi găsit ghebe pe copaci de raşinoase şi fără solzi pe pălărie? Nu le culegeţi, nu sunt comestibile.
  • Zbârciogul apetisant are mai multe camere interioare neregulate în loc de o singură cavitate mare? Atunci e zbărciog fals, necomestibil.
  • Ciuperca de pădure are pălăria fibroasă ce se colorează în cărămiziu, inclusiv lamele ce se pătează în aceasi culoare? Lăsaţi-o în pădure!
  • Ați găsit pălăria șarpelui în miniatură (subdezvoltate)? Nu sunt mici din cauza secetei, ci fac parte dintre Lepiotele otrăvitoare. Îşi mai şi schimbă culoarea odată cu felierea? Este cu atât mai clar nu sunt comestibile.
  • Pleurotusul de un alb imaculat și fără trunchi (picior), pe lemnul de conifere nu este pleurotus, nu vă lăsați păcăliți de ea.


Câteva sfaturi de încheiere:
- Păstraţi întotdeauna o ciupercă întreagă (pălărie, picior, bulb) până ce sunteţi siguri de identificarea sa corecta. O ciupercă la care deţineţi doar pălăria, ofera foarte mici şanse pentru o analiză corectă.
- Dacă nu sunteţi siguri, arătaţi recolta unui specialist cu amănunte privind copacul din zona căruia aţi cules ciupercile sau orice detalii care ar putea să ajute.


Mult succes la drumurile voastre prin pădure şi nu uitaţi sunt la un click distanţă de voi în cazul în care aveţi nevoie de un sfat, o părere sau doar vreţi să-mi mulţumiţi! Ei, da, mai glumesc şi eu!

Notă: Acest articol este doar informativ şi nu îndeamnă decât la prudenţă



39 de comentarii :

  1. Nu pot decat sa-i multumesc inca odata lui Radu, amabilitatii de a ma sustine si incuraja.

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte, foarte interesant articolul! Demoleaza multe mituri! Mi-ar fi placut sa aiba mai multe poze, pentru ca informatiile sunt retinute mai usor datorita imaginilor, iar omul care citeste nu mai iese de pe blog pentru a cauta pe google fiecare ciuperca in parte.
    Auzisem despre ceapa ca ar putea indica ciupercile otravitoare, daca ia contact cu ele in cratita.
    Ciupercomania, mi-ar placea sa iti gazduiesc un articol pe blogul meu de pe .ro.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc Vienela. Eu nu am făcut decât să postez articolul!
      Când eram fecior de-o şchioapă culegeam destul de multe ciuperci de pădure. La fel şi-n armată. N-am avut niciodată probleme. Dar cică nici odată nu-i prea târziu.
      Mă tot gândesc ce să-mi fac cu hribii primiţi de la el, o tocăniţă sau un borş? Aştept sfaturi! :)

      Ștergere
    2. Nu cred ca sunt in masura sa iti dau sfaturi tocmai tie. Pot doar sa te invidiez, in timp ce ma gandesc la vesnicele champignon. :)

      Ștergere
    3. Daca iti place ciorba de burta sau na, cea radauteana iti dau eu o reteteta care iese super cu pastraviori de fag. Iese aproape identic numai ca se face mult mai repede.
      Hribii au un gust mai special, de aceea vreau sa ma gandesc bine ce sa fac, asa ca orice sfat e binevenit! :)

      Ștergere
    4. Radu, glumesti? De unde pastraviori de fag? Cand traia tata mancam tot felul de ciuperci, ca le cunostea si stia sa le gateasca in zeci de feluri. S-a stins inainte de a ne invata si pe noi, asa ca ma multumesc cu champignoane si pleurotus, ca astea se gasesc la magazin. :)

      Ștergere
    5. Păi "păstrăviori de fag" sunt ciupercile pleurotus alintate! :)

      Ștergere
    6. Clar, sunt inculta, neatenta si ma mai dau si in spectacol! :))))
      Imi plac...

      Ștergere
    7. Nu mai fi aşa aspră cu tine! Este denumirea populară!

      Ștergere
  3. Vienela, imaginile se gasesc pe link-ul cu cele mai periculoase ciuperci (m-ar fi batut Radu de faceam mozaic din articol), pe de alta parte acolo sunt doar insiruite, urmand ca cele despre care inca n-am scris sa scriu in perioada urmatoare.

    Mi-ar placea si mie sa colaboram la vreun articol. prin .ro la care te referi? Iubesc viata sau Doar online? hai sa vedem ce subiect ar merge.

    pentru Radu recomand risotto cui hribi a la Jamie Oliver: http://www.reteteculinare.ro/carte_de_bucate/mancaruri_cu_legume_si_zarzavaturi/risotto-cu-hribi-uscati-a-la-jamie-oliver-7912/
    il recomand nu pentru ca este la moda acest individ (eu nu-l plac tocmai pentru ca il plac altii) ci pentru ca gateste (din cele cateva retete pe care le-am vazut) astfel incat pastreaza cat mai mult din savoarea ingredientelor.Daca iti place poti face o incercare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiu ca sunt imediat dupa link, dar mi se parea mai putin obositor sa le vedem aici, pe categorii. ;)
      La iubesc viata, cel cu care semnez acum. Mi-a placut mult acest articol, plin de informatii utile. Daca ai gasi tot ceva de acest gen... Cititorii pe care ii am acolo nu stiu daca ar fi interesati de o ciuperca anume (decat daca este cea mai cea ciuperca din lume), ci mai degraba de un ansamblu de informatii.

      Ștergere
    2. Nici la perisoare nu pun orez, d-apoi la hribi! :)

      Ștergere
  4. Orez in perisoare nu un nici eu. Doar foarte putin direct in ciorba. Desi, am vazut in multe parti ca se fac cu orezul pus in carne si m-am mirat foarte tare...
    Cu ciupercile ma impac foarte bine doar ca la cat costa...mai rarut, ca-i mai dragut. ;) N-am de unde sa gasesc sa culeg...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cu gasitul si culesul nu e greu, am gasit champignioane chiar si in fata "aprozarului"
      cum fata de acolo spala zilnic masa cu exponate, inevitabil sporii ajung pe sol, asa ca am gasit champignioane spontane in fata aprozarului (cei drept insuficient penrtu o masa)
      sunt convins ca si prin parc e posibil sa gasesti una alta.... doar ca pina acum nu prea le-ai acordat nici o atentie.

      Ștergere
    2. Elly, cele de crescătorie nu sunt foarte scumpe!
      Cele de pădure, da, deh codru-i frate cu românul! :)
      Se răzbună şi codrii ăştia că prea am tăiat la ei! :(
      În schimb gustul e compensatoriu. Sper că am scris bine, nu prea îmi merge net-ul...

      Ștergere
  5. Sa inteleg ca pana acu am avut noroc cu ciupercile mamei?! Intotdeauna le-a incercat cu banutul de argint!

    RăspundețiȘtergere
  6. Habar nu am, dar daca supravietuiesc urmatoarei serii de ciuperci, o sa verific!

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu vreau rețeta de ciorba de burta ciupercii ! Abia aștept să-ți spun cum a ieșit.Căt despre cules, le culeg direct din raft...că pe malul Dunării nu știu ce ciuperci cresc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dau reţeta într-o postare viitoare! :)
      Începe cam aşa:
      Se iau păstrăvii cei de fag, se grijesc bine...

      Ștergere
    2. Maria, voi sunteţi binecuvântaţi.
      Aveţi Dunărea, lacul ăla imens la o aruncătură de băţ şi pădurea Gărboavele de unde mai culegeam ciuperci pe vremuri. Plus ceva pe acolo pe la Mălina. Mai există ciuperca aia lângă hotel?

      Ștergere
    3. Habar nu am, Radule!Cine ajunge pe acolo.Dincolo de casa și servici, care e lăngă casa nu mai știu nimic. Nici măcar în concediu nu am plecat anul asta.

      Ștergere
    4. Unde, lăngă hotelul Traian sau cum se numea pe vremuri?
      Asta nu cred că poate fi departe de tine.
      Cel puţin pe semicursiere făceam cam un minut până la Dunărea! :)
      Ce-i drept mă cam încurcam în micro-urile alea:)
      Posibil să fi confundat ciuperca cu păpădia :(

      Ștergere
  8. Eu sunt o mancatoare de ciuperci. Mi-e frica sa culeg, dar cand eram mica am mers la cules de ghebe. Am si o poveste in care amintesc de ghebe murate. Foarte interesant si util. Multumesc voua!

    RăspundețiȘtergere
  9. Multumesc Adriana! Mie mi-a placut sa intru pe blogul lui!.
    Vreau sa citesc povestea!!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Răspunsuri
    1. Eu nu mă supăr! :) Probabil ar fi util dacă ai trimite şi o imagine făcută de tine!

      Ștergere
  11. ador ciupercile! și mă pricep foarte bine la cules: din lădiță, direct din magazin :)) pe cele din pădure le fotografiez doar, e mai sigur așa!

    RăspundețiȘtergere
  12. Sigur şi eficient! Dar gustul??? Şi plăcerea?

    RăspundețiȘtergere
  13. și riscul? adrenalina? odată am fost cu niște prieteni la cules de ciuperci, eram în vrancea. la întoarcere am trecut pe la o băbuță să se uite la cele 2 sacoșe maaari de rafie pe care le umplusem. da, ne-a aruncat toate ciupercile repetând încontinuu: vai de mine, copii, vreți să muriți, să înnebuniți? :)) deci, ciuperci = magazin!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "NO RISK NO GAME" Da e mai sigur culesul din magazine! :) Dar cu gustul ce te faci?

      Ștergere
    2. partea cu babuta care le stie pe toate o cunosc de pe pielea mea si va asigur ca nu e in totdeauna asa cum zice baba.
      mie mi-or aruncat o sacosa de hydnum repandum care e o delicatesa la fel cum sunt galbenelele.
      si doar pentru ca baba nu culesese si mancase in viata ei asa ceva...

      Ștergere
  14. deci se poate si locul intâi :)
    succes la Superblog

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E pe locul 1 de pe 26.02.! :)
      Asta înseamnă un titlu ales cu grijă şi o optimizare SEO de amator cu pretenţii! :)
      Aaa, da ! Şi o corectură de text făcută pe noapte! :P
      Mă bucur pentru tine.

      Ștergere

Fără comentarii anonime ! Nu vor fi publicate !
Şi dacă vreţi să înjuraţi vă rog s-o faceţi cu talent !