Se afișează postările cu eticheta Spring SuperBlog 2017. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Spring SuperBlog 2017. Afișați toate postările

joi, 13 aprilie 2017

Vitrina cu mirare

Mirarea este marfa mea. O caut prin locuri neumblate şi neumbrite, în lumini crepusculare şi nu prea, printre rânduri, slove şi hărţi de biţi. Explorez alături de clovni, circari, dresori de vise, o lume plină de oglinzi ce refractă gânduri căutând graalul de mult pierdut, mirarea cea dintâi. Se întâmpă uneori să văd câte o reflexie a ei, una din puţinele ce au reuşit să evadeze prin chenar, poarta menţinută de câmpul cuantic aflat niciunde şi peste tot şi care tinde a etira liniile spectrale către sunete nebănuite cu iz de nucă de muşcată*.

miercuri, 12 aprilie 2017

Urzica îţi dă farmec!

Îmi plăcea, în copilărie, să alerg ca bezmeticul prin ploaia caldă de vară, împrăştiind tingirile de aramă ale bunicii (ea le spunea tinghiri) pentru adunatul apei de ploaie. Pe care apoi le aliniam frumuşel sub streaşină, pe prispa înaltă, unde le acopeream grijuliu c-o rogojină. Ce nu-mi plăcea era că invariabil, după ce se zvânta un pic pământul, eram trimis la cules de urzici, înainte să dea iama raţele prin ele. Asta era, în calitate de nepot "preferat", sarcina mea de căpătâi în perioada vacanţelor la bunica.

luni, 10 aprilie 2017

Monumentul lui Chuck Norris / Vis a vis de "La Fourchette"

Ce au în comun statuia lui Eminescu, a lui Charlot, o sculptură cinetică şi o furculiţă demnă de a se număra printre tacâmurile unui uriaş? Ei bine, toate aceste monumente se află în Vevey, una din perlele rivierei elveţiene de pe malul mării de safir din inima Alpilor, lacul Geneva (Léman). Oraş pe care l-am vizitat prin 2010, deci acum aproape 7 ani.

vineri, 7 aprilie 2017

Cu bijuterii Majorica de la Splend'or ţinuta ei a atras atenţia tuturor

Venise să vadă marea în aprilie. Şi să petrecem trei zile împreună aşa cum ne promisesem cu mulţi ani în urmă când am pecetluit înţelegerea cu un schimb de bobiţe de mărgean găsite în aceeaşi perioadă pe plaja pe atunci sălbatică. Printr-un oarecare concurs de împrejurări, eu locuiam acum în Constanţa şi eram un fel de gazdă, ca să zic aşa. Cu toate acestea ne-am cazat la hotel în camere diferite, era infinit mai comod şi mai practic.


miercuri, 5 aprilie 2017

Doar un share să-mi mai dai...

Acoperind zgomotul de fond specific restaurantului din mall-ul bucureştean, a răsunat:
- Să-ţi dea mă-ta share de-acu'!
În tăcerea ce parcă s-a lăsat deodată, s-a auzit cu o claritate de cristal, vocea spăşită a adolescentului (în timp ce îşi făcea de lucru cu un şerveţel încercând să ascundă urma trădătoare a unui bob de orez rebel de pe masă):
- Dar pe mama rar o văd cu mâncare chinezească!
- Păi tocmai d-aia! a răspuns prompt fata.
Amuzaţi ori nedumeriţi, cei din jur au început să privească direct sau pe furiş, vădit interesaţi de cum va evolua situaţia. Începutul fusese promiţător.

luni, 3 aprilie 2017

Ce voi face-n astă vară? O vacanţă specială.

Unde? În mereu tânăra şi surprinzătoarea Deltă! Într-un loc din inima ei, unde mă (re)întorc întotdeauna cu plăcere. La Delta Boutique & Carmen Silva Resort, în Crişan, o locaţie binecuvântată cu multe haruri şi cu oameni deosebiţi pe care am găsit-o cu ceva timp în urmă în oferta de la CND Turism. Ştiu că v-aţi fi aşteptat să zbor pe undeva prin lume, agenţia are destule oferte turistice pentru vacanţe speciale care mi-au făcut cu ochiul şi chiar mi-au făcut inima să tresară, dar pentru vara asta sunt de neclintit.

sâmbătă, 1 aprilie 2017

Momentul în care un credit urgent ar fi fost ca un adevărat medicament

Aţi simţit vreodată că vă fuge pământul de sub picioare, că totul se dărâmă în jurul vostru? Senzaţia aceea de vertij în care totul se mişcă rapid, comparabilă cu cea a unui pilot de supersonic aflat în vrie, ale cărui indicatoare de alarmă clipesc haotic şi urlă strident iar comenzile nu răspund? Dacă nu aţi trecut prin aşa ceva, mulţumiţi pios lui Dumnezeu şi rugaţi-vă să nu se întâmple niciodată. Iar dacă aţi trecut, mă veţi înţelege mai bine.

joi, 30 martie 2017

Aia ia ia, ce proiect!

Exact aşa a exclamat îndrumătorul meu când mi-a văzut proiectul recipientului sub presiune pe care îl aveam ca temă în anul trei de facultate. A şi luat una din puţinele note de zece din an şi am fost tare mândru, mai ales că îl făcusem singur singurel, de la a la z. Nu a fost deloc uşor, planşele şi desenele se făceau pe planşetă, foloseam calc şi tuş iar calculele, deloc puţine, se făceau cu calculatorul de buzunar (eu, mai norocos, aveam unul din primele computere Cobra, cu procesor Z 80, pe care mi-am programat algoritmul şi buclele de calcul în limbajul Basic). Deci o vagă idee despre proiectare am. Dar nu în domeniul (proiecte case) celor de la:


sâmbătă, 25 martie 2017

Ştrumpf de 1 aprilie voi fi. Să ne ştrumpfim cu toţii!

De când am aflat că pe 31 martie 2017 va fi data de lansare (în format 3D) a filmului de animaţie şi aventură „Smurfs: The Lost Village”, distribuit de InterComFilm şi tradus în română ca „Strumpfii: Satul Pierdut”, mintea-mi stă numai la acest eveniment. Pentru documentare, desigur. Documentare pentru idei de şotii ştrumpfeşti în vedera zilei de 1 Aprilie, cea care se apropie în sprint accelerat. Dacă voi prinde o avanpremieră voi avea timp de planuri elaborate. Dacă nu, voi improviza ca un adevărat ştrumf.

luni, 20 martie 2017

Aurora, hotelul cu nume de zeiţă din Mamaia.

Sunt sigur că ştiaţi. Aurora este zeiţa zorilor la romani, fiica titanilor Hyperion şi Theia, sora zeului soarelui Sol şi a zeiţei lunii, Selene. Numită de greci "zeiţa cu degete trandafirii" şi pedepsită de Afrodita să fie o eternă îndrăgostită. Chiar şi numele aurului, care vine de la latinescul „aurum” de unde provine simbolul universal Au, este asociat tot cu numele zeiţei romane, Aurora, zeiţa dimineţilor însorite.

Apollo o urmăreşte pe Aurora cu carul său de război-sursa Wikipedia

De ce să soliciţi o estimare de preţ pentru traduceri?

Pentru că uneori cuvintele nu sunt doar simple cuvinte! Şi deşi globalizarea, libera circulaţie, faptul că putem munci aproape oriunde în Europa sau pe-aiurea, reţelele de socializare globale îşi pun amprenta tot mai pregnant pe fiecare dintre noi, asta nu înseamnă că şi barierele lingvistice au dispărut. Ele ţin de moşteniri culturale, de diverse cutume, de diferitele medii culturale, de grupele de vârstă. În plus, într-o lume în care în fiecare zi apar meserii noi, jargoanele specializate devin tot mai multe şi în nici un caz nu pot fi ignorate. Personal aş merge mai departe şi către diferitele "graiuri" din România sau către felul diferit în care înţeleg cele două sexe sensurile cuvintelor, dar tare mi-e c-aş sări calul (sunt curios cum s-ar traduce această expresie, de exemplu, în japoneză ori germană).

joi, 16 martie 2017

Nume de cod "Certificat energetic" (Bârlogul ursului cenuşiu)

Într-unul din birourile organizaţiei, supervizorul operaţiunii îşi scria raportul de audit energetic. Se simţea confortabil şi în siguranţă, clădirea fiind certificată drept pasivă, fără scăpări, scurgeri sau pierderi. Acţiunea, planificată în amănunt, se desfăşurase fără incidente majore, rapid şi cu eficienţa cu care îşi obişnuise deja clienţii. Nu degeaba era tot mai solicitat, atât în problemele uzuale (ca să le zicem aşa) dar mai ales în situaţiile mai delicate şi sensibile, cele care presupun identificarea şi culegerea corectă de informaţii despre performanţele energetice ale unei clădiri şi încadrarea ei într-o clasă energetică. Toate aceste informaţii coroborate şi prelucrate oferă identificarea, din mulţimea de soluţii, a Schimbării Minime Necesare, visul oricărui specialist în domeniu, SMN-ul fiind atât cheia dar şi calea trecerii de la o clasă energetică inferioară la una superioară.

marți, 14 martie 2017

Nivelul următor. Masterfrancizor

O senzaţie nestăvilită de fericire şi satisfacţie i-a inundat sufletul. Pe ecran a apărut mult râvnitul Game Over - Mission Accomplished. Nu a fost deloc uşor. A muncit din greu pentru fiecare pas înainte, pentru fiecare treaptă urcată. A tratat fiecare etapă cu maximă seriozitate, a adunat punct cu punct, a strâns credit cu credit şi într-un final apoteotic a terminat. A câştigat o..., un... nou început! O nouă provocare, aceea de a reuşi să ofere  francize în România din punctul de vedere al unui masterfrancizor.

duminică, 12 martie 2017

Eu şi limba engleză

Suntem ca apa şi uleiul. Adică ne suportăm dar nu ne combinăm. Şi asta nu de ieri de azi ci încă din secolul trecut. Însuşi destinul parcă a hotărât aşa. Şi colac peste pupăză, fiul meu de 16 ani mă ironizează de câte ori are ocazia în legătură cu abilităţile mele în materie de limbă engleză. Ba chiar s-a oferit să-mi dea meditaţii de engleză în schimbul celor de matematică unde îl bat detaşat. Degeaba îi explic că sunt la o vârstă la care îmi este greu să mai învăţ şi că am devenit mai leneş decât lenea, el o ţine pe a lui repetându-mi de câte ori poate - tată, gândeşte-te doar cât de multe ai putea realiza cu blogul tău (un exemplu) dacă ai şti şi engleza.

marți, 7 martie 2017

Frumuseţea îţi dă încredere dar frumuseţea vine din încredere

Şi amândouă se întreţin!


M-am născut acum aproape juma de secol, într-o aşezare de garnizoană, pierdută undeva prin câmpia oltenească. Viaţa şi ordinele de mutare primite de tatăl meu m-au plimbat cam prin tot vechiul regat rămas românesc. De mic am fost educat într-o disciplină cazonă în ce priveşte curăţenia şi igiena personală. Cum de săpun cazon n-am dus lipsă niciodată am experimentat, cred eu, toate metodele de spălat, la lighean, cădiţa cu apă încălzită la soare, duşurile în grădină cu butoiul negru găurit, apa caldă o dată pe săptămână (mai târziu, când am locuit la bloc), duşurile comune din armată şi campusurile universitate dar şi, în rare ocazii, spălatul la furtunul de pompieri. De produse de înfrumuseţare masculine nu prea putea fi vorba. Totuşi aş putea spune că datorită mamei, a celebrului de ceva timp Lapte Doina şi a primelor spray-uri cu deodorant am crescut odată cu Farmec (brandul românesc născut la Budapesta şi crescut ca bradul la Cluj).

duminică, 5 martie 2017

Cum m-am pufulit în puff pufos

Întâlnirea trimestrială a companiei, divizia Europa de est. În sală, peste două sute de persoane, majoritatea reprezentanţi de vânzări D2D, aşa cum fusesem şi eu cu ceva timp în urmă. În principal tineri de ambele sexe în egală măsură dar şi oficiali ai companiei, de diferite grade. Sunt chemat la microfon şi invitat să povestesc cum se curăţă şemineele de tot felul cu sistemul de curăţenie al companiei, subliniindu-se, ca şi cum ar mai fi fost nevoie, vasta experienţă personală în domeniu. Adevărul este că acea întâmplare devenise un fel de obiect de studiu intern, chiar şi peste ocean, acolo unde se afla compania mamă. Şi când te gândeşti că totul începuse de la o simplă gustare cu cremă de brânză pufoasă.

joi, 2 martie 2017

La fântâna cu Kafune

Acum putea identifica fără greş gustul plăcut dar neutru al apei, cu conţinut echilibrat de minerale, gustul care satisface setea. Dar şi legat la ochi aroma profundă a cafelei, senzuală ca mâna iubitei ce trece jucăuş prin păr. Adaptarea fusese rapidă şi nu lipsită de peripeţii. Totul începuse, acum trei zile, cu un mail, un simplu mail.

joi, 23 februarie 2017

Spring Superblog 2017 - vestitorul primăverii?

Se prea poate să fie aşa devreme ce prima probă va fi lansată fix la 1 Martie! Anul acesta înscrierile vor fi mai din scurt, cel mai probabil pe 24.02.2017 se va deschide "sezonul". Ce este Superblogul? Probabil că cei mai mulţi dintre voi ştiţi sau aţi auzit de ea! Eu vă spun doar că este o competiţie de blogging creativ, probabil cea mai longevivă de acest gen, pe care o urăsc şi o iubesc deopotrivă.